Timp de citire: 5 minute

Ochi roșii consecința sindromului de ochi uscat

Sindromul de ochi uscat apare în momentul în care ochiul nu produce suficiente lacrimi sau acestea nu sunt de calitate. În această situație intervine o instabilitate a filmului lacrimal, prin evaporarea mai rapidă a lacrimilor.

Lacrimile au un rol deosebit pentru vedere clară și confort ocular. Asigură hidratarea și protejarea suprafeței oculare.

Filmul lacrimal este format din 3 straturi:

• extern lipidic – produs de glandele meibomius, glande situate în grosimea pleoapei. Acesta asigură protecție împotriva evaporării.
• mijlociu apos – produs de glanda lacrimală. Conține proteine cu rol antibacterian și asigură o suprafață optică netedă și fină pentru o vedere clară.
• intern mucos – produs de celule conjunctivale. Intră în contact cu corneea și conjunctiva și are rol în lubrifierea suprafeței oculare.

Există o incidență în creștere a acestei afecțiuni oculare. Conform unui sondaj efectuat în 2013 în Statele Unite, s-a estimat că aproximativ 6 milioane de persoane sufereau de sindrom de ochi uscat. Numărul real al pacienților care se confruntă cu această problemă fiind mult mare, având în vedere că ochiul uscat este frecvent subdiagnosticat.

Care sunt simptomele sindromului de ochi uscat?

Cele mai frecvente simptome sunt:

• senzație de înțepătură, usturime sau arsură a ochilor
• roșeață oculară
• senzație de nisip în ochi, de corp străin
• disconfort ocular după expunere la aer condiționat, vânt
• tulburări de vedere (senzație de vedere încețoșată) după efort vizual la citit/calculator
• senzație de pleoape grele
• lăcrimare excesivă a ochilor

Care sunt cauzele de apariție a sindromului de ochi uscat?

Cea mai frecventă cauză este cea legată de vârstă și este datorată producției insuficiente a lacrimilor. O metaanaliză efectuată în 2017 a arătat că simptomele și semnele de ochi uscat apar în jurul vârstei de 40-49 ani.
Există diferențe fiziologice la nivelul structurilor oculare în funcție de sex, fapt care duce la o prevalență mai mare în rândul femeilor, mai ales asociate modificărilor hormonale apărute odată cu menopauza.

Factorii ambientali precum aerul condiționat pot exacerba simptomele unui ochi uscat. Persoanele care își desfășoară activitatea în spatii închise și folosesc cel puțin 8 ore pe zi un dispozitiv digital, au un risc mai crescut de a prezenta sindromul de ochi uscat, conform science direct. În timpul desfășurării activităților care solicită vederea, cum ar fi privitul la ecranul unui dispozitiv digital, activități care presupun atenție și concentrare, rata clipitului scade. Astfel filmul lacrimal devine instabil sau se evaporă.

Incidența în creștere a sindromului de ochi uscat este înregistrată și în rândul copiilor. În 2014, în Korea aproximativ 83% dintre copii și 89% dintre adolescenți foloseau cu regularitate telefonul.
Folosirea dispozitivelor digitale pentru învățat și citit pe o perioadă de câteva ore duce la o scădere a ratei clipitului.

Autorii unui studiu au concluzionat că rata clipitului scade la 1/3 din valoarea normală în timpul urmăririi stimulilor video. Acest fapt duce la evaporare excesivă a filmului lacrimal.
Simptomele și modificările asociate ochiului uscat în rândul populației tinere pot fi reversibile prin reducerea timpului petrecut în fața ecranelor.

Alte cauze

Sindromul de ochi uscat poate să apară și din cauza patologiilor glandei lacrimale (tumori, inflamații), pleoapelor, conjunctivei (inflamații, cicatrici, arsuri chimice).

De asemenea apariția sindromului este legată de afecțiuni neurologice asociate cu tulburări de motilitate sau închidere a pleoapei, deficiență de vitamina A, portul de lentile de contact și chirurgia refractivă.

Unele boli autoimune (Sindrom Sjögren, lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă, tiroidita Hashimoto, boala Basedow Graves) pot fi asociate cu sindromul de ochi uscat.

Medicamente de tip antidepresive/anxiolitice, antihistaminice, diuretice, hipotensoare și vasodilatatoare, pot avea ca reacții adverse alterarea filmului lacrimal sau scăderea producției de lacrimi.
Preparatele administrate topic (picături) pot avea de asemenea efect toxic, inflamator și alergizant pe suprafața oculară, intensificând astfel simptomele de ochi uscat.

Diagnostic

Diagnosticul sindromului de ochi uscat se face în cabinetul oftalmologic și presupune examinarea ochilor la biomicroscop.
În acest fel se poate evalua cauza ochiului uscat precum și modificările oculare induse de acesta. În ajutorul diagnosticului, se folosesc coloranți (fluoresceină, Rose Bengal) sau teste care evaluează cantitatea de lacrimi produse (teste Schirmer).

Tratament

Tratamentul sindromului de ochi uscat nu este unul curativ, acesta are rolul de a controla simptomele și de a preveni modificările oculare.
Abordarea terapeutică depinde de severitatea simptomelor și uneori presupune asocierea mai multor măsuri.
În primul rând, sunt revizuiți factorii care țin de comportamentul pacientului. Se încurajează clipitul conștient în timpul lecturii și al folosirii dispozitivelor digitale, dar și evitarea expunerii prelungite a ochilor la aer condiționat/curenți de aer.

În cazul purtătorilor de lentile de contact, consultul periodic la medicul oftalmolog identifică din timp semnele de ochi uscat și astfel se pot lua măsuri pentru a crește tolerabilitatea la portul acestora.

Lacrimile artificiale sunt substanțe hidratante, menite sa aducă confort în cazul ochiului uscat. Unele conțin acid hialuronic, derivați din celuloză, carbomeri sau alte substanțe cu efect hidratant. Sunt recomandate cele fără conținut de conservanți, deoarece aceștia reprezintă un potențial toxic asupra suprafeței oculare.

În funcție de severitatea ochiului uscat, se recomandă substanțe cu vâscozitate mai redusă sau mai crescută (creme, unguente). În cazul unui ochi uscat mai sever, sunt necesare și alte preparate topice mai puternice (antiinflamatoare, imunomodulatoare).
Igiena palpebrală (pleoapele) este și ea importantă, iar eventualele inflamații ale pleoapei, cauzatoare de ochi uscat, trebuie tratate în cabinetul oftalmologic.

Cercetări mai recente au arătat rolul benefic al administrării acizilor Omega 3 și 6 ca suplimente alimentare. Aceștia pot avea efect antiinflamator și reduc simptomele de ochi uscat. Momentan sunt în desfășurare studii care au în vedere administrarea acestor acizi sub formă de preparate topice.

Așteptările legate de rezultatele tratamentului ochiului uscat trebuie să fie realiste, în funcție de cauza apariției acestuia. Pe lângă măsurile terapeutice disponibile, tratamentul presupune colaborare și răbdare din partea pacienților, precum și vizite periodice la medicul oftalmolog.

Aveți simptome clinice urgente cum ar fi ochi roșii, senzație de corp străin sau deteriorare rapidă a vederii?

Accesați pagina de programări online și alegeți medicul la care doriți să fiți consultat.